nereușită

română

Etimologie

Din nereușit.

Pronunție

  • AFI: /ne.re.uˈʃi.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
nereușită
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nereușită nereușite
Articulat nereușita nereușitele
Genitiv-Dativ nereușitei nereușitelor
Vocativ nereușito nereușitelor
  1. eșec, insucces.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.