insucces
română
Etimologie
Din franceză insuccès.
Pronunție
- AFI: /in.suk'ʧes/
Substantiv
| Declinarea substantivului insucces | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | insucces | insuccese |
| Articulat | insuccesul | insuccesele |
| Genitiv-Dativ | insuccesului | insucceselor |
| Vocativ | insuccesule | insucceselor |
- lipsă de succes; nereușită, înfrângere, eșec.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.