neogramatic
română
Etimologie
Din neo- + gramatic (după germană Junggrammatiker, franceză néo-grammairien, italiană neogrammatici).
Pronunție
- AFI: /ne.o.gra'ma.tik/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului neogramatic | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | neogramatic | neogramatici |
| Feminin | neogramatică | neogramatice |
| Neutru | neogramatic | neogramatice |
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului neogramatic | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | neogramatic | neogramatici |
| Articulat | neogramaticul | neogramaticii |
| Genitiv-Dativ | neogramaticului | neogramaticilor |
| Vocativ | neogramaticule | neogramaticilor |
- adept al curentului neogramatic.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.