nenorocită

română

Etimologie

Din nenorocit.

Pronunție

  • AFI: /ne.no.ro'ʧi.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
nenorocită
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nenorocită nenorocite
Articulat nenorocita nenorocitele
Genitiv-Dativ nenorocitei nenorocitelor
Vocativ nenorocito nenorocitelor
  1. persoană care se găsește într-o situație vrednică de plâns, care este lipsită de noroc, de fericire, care are de îndurat un mare necaz, o mare suferință; persoană nefericită.
  2. persoană ticăloasă, de nimic.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.