navigator

română

Etimologie

Din franceză navigateur, italiană navigatore.

Pronunție

  • AFI: /na.vi.ga'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
navigator
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ navigator navigatori
Articulat navigatorul navigatorii
Genitiv-Dativ navigatorului navigatorilor
Vocativ navigatorule navigatorilor
  1. persoană care întreprinde lungi călătorii pe mari și oceane; persoană care conduce o navă sau face parte din personalul unei nave; (p.ext.) persoană care călătorește pe apă.
  2. membru al echipajului unei aeronave care conduce efectiv zborul ei.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.