năstrușnicie

română

Etimologie

Din năstrușnic + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /nəs.truʃ.ni'ʧi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
năstrușnicie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ năstrușnicie năstrușnicii
Articulat năstrușnicia năstrușniciile
Genitiv-Dativ năstrușniciei năstrușniciilor
Vocativ năstrușnicie năstrușniciilor
  1. faptă, idee, comportare etc. năstrușnică; ciudățenie.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.