munticel
română
Etimologie
Din munte + sufixul -icel.
Pronunție
- AFI: /mun.ti'ʧel/
Substantiv
| Declinarea substantivului munticel | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | munticel | munticei |
| Articulat | munticelul | munticeii |
| Genitiv-Dativ | munticelului | munticeilor |
| Vocativ | munticelule | munticeilor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.