mucarnic
română
Etimologie
Din mucar + sufixul -nic.
Pronunție
- AFI: /mu'kar.nik/
Substantiv
| Declinarea substantivului mucarnic | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mucarnic | mucarnici |
| Articulat | mucarnicul | mucarnicii |
| Genitiv-Dativ | mucarnicului | mucarnicilor |
| Vocativ | mucarnicule | mucarnicilor |
- (rar) slujbaș care avea sarcina să aprindă și să stingă felinarele sau lumânările de pe străzi.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.