mușcată
| Vezi și : muscată |
română
Etimologie
Din germană Muskat, în parte prin intermediul maghiară muskáta.
Pronunție
- AFI: /muʃˈka.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului mușcată | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mușcată | mușcate |
| Articulat | mușcata | mușcatele |
| Genitiv-Dativ | mușcatei | mușcatelor |
| Vocativ | mușcată, mușcato | mușcatelor |
- (bot.) (Pelargonium) numele mai multor plante erbacee perene, cu frunze reniforme, palmat-lobate și cu flori roșii, albe sau roz dispuse în umbele, cultivate ca plante decorative.
Sinonime
- (bot.) (rar) pelargonie, (reg.) belagoni, indrușaim, mușcătură, mușcățel, rotundă
Cuvinte compuse
- nucă-de-mușcată
Cuvinte apropiate
- mușcatin
Paronime
Vezi și
- briboi
- buchet
- ciocul-berzei
- frigare
- geraniacee
- geraniu
- greghetin
- închegătoare
- laba-gâștei
- năprasnică
- pălăria-cucului
- săgețică
Traduceri
plantă; floare
|
|
Etimologie
Din mușcat.
Adjectiv
- forma de feminin singular pentru mușcat.
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.