molfăitură

română

Etimologie

Din a molfăi + sufixul -tură.

Pronunție

  • AFI: /mol.fə.i'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
molfăitură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ molfăitură molfăituri
Articulat molfăitura molfăiturile
Genitiv-Dativ molfăiturii molfăiturilor
Vocativ molfăitură molfăiturilor
  1. molfăit.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.