mocăniță

română

Etimologie

Din mocan + sufixul -iță.

Pronunție

  • AFI: /mo.kə'ni.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
mocăniță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mocăniță mocănițe
Articulat mocănița mocănițele
Genitiv-Dativ mocăniței mocănițelor
Vocativ mocăniță mocănițelor
  1. mocancă.
  2. (glumeț) tren de linie îngustă, care circulă în regiunile de munte.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.