mlădiță

română

Etimologie

Din bulgară младиц (mladica).

Pronunție

  • AFI: /mlə'di.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
mlădiță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mlădiță mlădițe
Articulat mlădița mlădițele
Genitiv-Dativ mlădiței mlădițelor
Vocativ mlădiță mlădițelor
  1. ramură tânără, subțire și flexibilă a unei plante lemnoase; mladă, lăstar, vlăstar.
  2. (fig.) descendent, urmaș, odraslă.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.