vlăstar
română
Etimologie
Din neogreacă βλασταρι (vlastári).
Pronunție
- AFI: /vləs'tar/
Substantiv
| Declinarea substantivului vlăstar | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | vlăstar | vlăstare |
| Articulat | vlăstarul | vlăstarele |
| Genitiv-Dativ | vlăstarului | vlăstarelor |
| Vocativ | vlăstarule | vlăstarelor |
- lăstar.
- (fig.) descendent, coborâtor al unei familii.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.