mirto

esperanto

(Esperanto)

Etimologie

Din latină myrtus.

Pronunție

  • AFI: /ˈmir.tɔ/


Substantiv

mirto, pl. mirtoj

  1. mirt




galiciană

(galego)

Etimologie

Din latină myrtus.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

mirto m., mirtos pl.

  1. mirt

Sinonime

  • arrián, mirta




italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină myrtus < greacă antică μύρτος (mýrtos).

Pronunție

  • AFI: /'mirto/


Substantiv

mirto m., mirti pl.

  1. mirt

Cuvinte derivate

  • mirteto




portugheză

(português)

Etimologie

Din latină myrtus.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

mirto m., mirtos pl.

  1. mirt

Sinonime

  • murta

Cuvinte derivate

  • mírteo
  • mirtiforme
  • mirtoso




spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină myrtus.

Pronunție

  • AFI: /'mir.to/


Substantiv

mirto m., mirtos pl.

  1. mirt

Sinonime

Cuvinte derivate

  • mirtáceo
  • mirtino
  • mirtídano

Cuvinte apropiate

  • mirsináceo
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.