miloagă

română

Etimologie

Din milog.

Pronunție

  • AFI: /mi'lo̯a.gə/


Substantiv


Declinarea substantivului
miloagă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ miloagă miloage
Articulat miloaga miloagele
Genitiv-Dativ miloagei miloagelor
Vocativ miloago miloagelor
  1. persoană care se roagă de cineva cu insistență, înjosindu-se, pentru a obține ceva.
  2. (reg.) persoană infirmă, schiloadă.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.