miță

română

Etimologie

Din latină *agnicius, agnicia „de miel”.

Pronunție

  • AFI: /ˈmi.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
miță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ miță mițe
Articulat mița mițele
Genitiv-Dativ miței mițelor
Vocativ miță mițelor
  1. (mai ales la pl.) fire din blana unor animale, care au crescut mai lungi, formând un cârlionț; smoc de păr sau de lână.
  2. lână tunsă pentru prima oară de pe miei; lână (de calitate inferioară) tunsă de pe capul, coada și picioarele oilor.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.