mișel

română

Etimologie

Din latină misellus.

Pronunție

  • AFI: /miˈʃel/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
mișel
Singular Plural
Masculin mișel mișei
Feminin mișea mișele
Neutru mișel mișele
  1. de nimic, ticălos, nemernic; laș, fricos.
  2. (înv.) de condiție modestă, de rând.
  3. (înv. și reg.) sărac, nevoiaș; vrednic de plâns.
  4. (înv. și reg.) slab, bolnav, infirm; (p.ext.) lipsit de energie.

Cuvinte derivate


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
mișel
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mișel mișei
Articulat mișelul mișeii
Genitiv-Dativ mișelului mișeilor
Vocativ mișelule mișeilor
  1. om de nimic, ticălos, nemernic; om laș, fricos.
  2. (înv.) om de condiție modestă, de rând.
  3. (înv. și reg.) om sărac, nevoiaș; om vrednic de plâns.
  4. (înv. și reg.) om slab, bolnav, infirm; (p.ext.) om lipsit de energie.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.