maslu

română

Etimologie

Din slavă (veche) masloulei”.

Pronunție

  • AFI: /'mas.lu/


Substantiv


Declinarea substantivului
maslu
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ maslu masluri
Articulat maslul maslurile
Genitiv-Dativ maslului maslurilor
Vocativ maslule maslurilor
  1. slujbă religioasă creștină care se oficiază pentru un om grav bolnav sau la anumite sărbători bisericești și la care se face ungerea cu mir; slujbă bisericească de sfințire a untdelemnului pentru mir, oficiată în miercurea dinaintea Paștilor.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.