măiug

română

Etimologie

Din mai + sufixul -iug.

Pronunție

  • AFI: /məˈjug/


Substantiv


Declinarea substantivului
măiug
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ măiug măiuge
Articulat măiugul măiugele
Genitiv-Dativ măiugului măiugelor
Vocativ măiugule măiugelor
  1. diminutiv al lui mai.
  2. unealtă de lemn cu care se bate inul sau cânepa; măiuț.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.