licita

română

Etimologie

Din franceză liciter < latină licitari.

Pronunție

  • AFI: /li.ʧi'ta/


Verb


Conjugarea verbului
licita
Infinitiv a licita
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 licitez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să liciteze
Participiu licitat
Conjugare I
  1. (v.intranz. și tranz.) a face oferte în cadrul unei licitații, a vinde ceva prin licitație.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.