supralicita

română

Etimologie

Din supra- + a licita (după franceză surenchérir).

Pronunție

  • AFI: /su.pra.li.ʧi'ta/


Verb


Conjugarea verbului
supralicita
Infinitiv a supralicita
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 supralicitez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să supraliciteze
Participiu supralicitat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a oferi la o licitație un preț mai mare decât prețul oferit de cineva anterior.
  2. (v.intranz.) (fig.) a exagera în aprecierea unui fapt, în folosirea unui procedeu etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.