lene
română
Etimologie
Din slavă (veche) lĕnĩ.
Pronunție
- AFI: /'le.ne/
Substantiv
| Declinarea substantivului lene | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | lene | invariabil |
| Articulat | lenea | invariabil |
| Genitiv-Dativ | lenei | invariabil |
| Vocativ | lene | invariabil |
- faptul de a se complăcea în inactivitate; înclinația celui căruia nu-i place, care nu dorește, nu vrea să muncească, căruia îi place să stea fără să muncească; trândăvie; lâncezeală.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
|
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.