legalitate
română
Etimologie
Din franceză légalité.
Pronunție
- AFI: /le.ga.li'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului legalitate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | legalitate | legalități |
| Articulat | legalitatea | legalitățile |
| Genitiv-Dativ | legalității | legalităților |
| Vocativ | legalitate | legalităților |
- caracterul a ceea ce este legal, conform cu legea; principiu potrivit căruia toate organizațiile de stat sau obștești și cetățenii sunt obligați să respecte, în activitatea lor, legea.
- organizarea unui stat pe bază de legi; ansamblul legilor unei țări.
Expresii
- A intra în legalitate = a se conforma legilor în vigoare
- A fi în legalitate = a fi, a lucra sub ocrotirea și cu respectarea legilor în vigoare
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.