lecuitor

română

Etimologie

Din a lecui + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /le.ku.i'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
lecuitor
Singular Plural
Masculin lecuitor lecuitori
Feminin lecuitoare lecuitoare
Neutru lecuitor lecuitoare
  1. care vindecă; tămăduitor, vindecător.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.