lapida

română

Etimologie

Din franceză lapider < latină lapidare.

Pronunție

  • AFI: /la.piˈda/


Verb


Conjugarea verbului
lapida
Infinitiv a lapida
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 lapidez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să lapideze
Participiu lapidat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (livr.) a ucide pe cineva prin lovituri de pietre; a arunca în cineva cu pietre (ca pedeapsă sau ca răzbunare).

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.