ipoteca

română

Etimologie

Din franceză hypothéquer.

Pronunție

  • AFI: /i.po.te'ka/


Verb


Conjugarea verbului
ipoteca
Infinitiv a ipoteca
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 ipotechez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să ipotecheze
Participiu ipotecat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a supune un bun imobil unei ipoteci.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.