infuriation

engleză

(English)

Etimologie

Din verbul to infuriate.

Pronunție

  • AFI: /ɪn'fyʊəriˌeɪʃən/


Substantiv

infuriation, (nenumărabil)

  1. (rar) înfuriere, furie

Sinonime

Cuvinte apropiate

  • infuriate
  • infuriated

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.