indiviziune
română
Etimologie
Din franceză indivision.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului indiviziune | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | indiviziune | indiviziuni |
| Articulat | indiviziunea | indiviziunile |
| Genitiv-Dativ | indiviziunii | indiviziunilor |
| Vocativ | indiviziune | indiviziunilor |
- (jur.) drept de proprietate pe care două sau mai multe persoane îl au pe cote-părți, asupra unor bunuri privite ca o totalitate nedivizată.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.