inconvenient
română
Etimologie
Din franceză inconvénient < latină inconveniens, inconvenientis.
Pronunție
- AFI: /in.kon.ve.ni'ent/
Substantiv
| Declinarea substantivului inconvenient | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | inconvenient | inconveniente |
| Articulat | inconvenientul | inconvenientele |
| Genitiv-Dativ | inconvenientului | inconvenientelor |
| Vocativ | inconvenientule | inconvenientelor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.