impupare

română

Etimologie

Din im- + pupă.

Pronunție

  • AFI: /im.pu'pa.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
impupare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ impupare impupări
Articulat impuparea impupările
Genitiv-Dativ impupării impupărilor
Vocativ impupare impupărilor
  1. (biol.) trecere din stadiul de larvă în stadiul de pupă.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.