impediment
română
Etimologie
Din latină impedimentum. Confer italiană impedimento.
Pronunție
- AFI: /im.pe.di'ment/
Substantiv
| Declinarea substantivului impediment | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | impediment | impedimente |
| Articulat | impedimentul | impedimentele |
| Genitiv-Dativ | impedimentului | impedimentelor |
| Vocativ | impedimentule | impedimentelor |
- piedică, obstacol în calea realizării unei intenții.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.