hurducăi

română

Etimologie

Formație onomatopeică.

Pronunție

  • AFI: /hur.du.kə'i/


Verb


Conjugarea verbului
hurducăi
Infinitiv a hurducăi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 hurducăi
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să hurducăie
Participiu hurducăit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. și refl.) (reg.) a (se) clătina, a (se) scutura (tare); a (se) zdruncina, a (se) zgudui.
  2. (v.intranz.) a face zgomot, a hodorogi.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.