horcăială

română

Etimologie

Din a horcăi + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /hor.kəˈja.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
horcăială
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ horcăială horcăieli
Articulat horcăiala horcăielile
Genitiv-Dativ horcăielii horcăielilor
Vocativ horcăială horcăielilor
  1. faptul de a horcăi; zgomotul produs de cel care horcăie; horcăit, horcăitură.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.