hienă

Vezi și : hiena, hiéna, híena, hiēna, hiëna

română

Etimologie

Din franceză hyène, care provine din latină hyaena < greacă antică ὕαινα (húaina).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
hienă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ hienă hiene
Articulat hiena hienele
Genitiv-Dativ hienei hienelor
Vocativ hienă hienelor
  1. (zool.) (Hyaena hyaena) mamifer carnivor asemănător cu câinele, cu blana cenușie tărcată, cu gâtul gros, cu urechile golașe și cu picioarele anterioare mai lungi decât cele posterioare, care trăiește în Africa și în Asia și care se hrănește mai ales cu cadavre.
  2. (fig.) om ticălos, nemernic, mizerabil.

Cuvinte compuse

  • hienă brună
  • hienă dungată
  • hienă pătată

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.