hatâr

română

Etimologie

Din turcă hatir.

Pronunție

  • AFI: /ha'tɨr/


Substantiv


Declinarea substantivului
hatâr
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ hatâr hatâruri
Articulat hatârul hatârurile
Genitiv-Dativ hatârului hatârurilor
Vocativ hatârule hatârurilor
  1. (pop. și fam.) plăcere, poftă, plac.
  2. favoare, concesie; serviciu.

Expresii

  • Pentru (sau de, în) hatârul (cuiva sau a ceva) = de dragul (cuiva sau a ceva); pentru a face plăcere (cuiva)
  • (înv.) De hatârul (unui lucru) = mulțumită, datorită, grație (unui lucru)
  • A face (cuiva) un hatâr = a acorda (cuiva) o favoare; a satisface (cuiva) o dorință sau un capriciu


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.