hățiș

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /hə'ʦiʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
hățiș
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ hățiș hățișuri
Articulat hățișul hățișurile
Genitiv-Dativ hățișului hățișurilor
Vocativ hățișule hățișurilor
  1. loc plin cu mărăcini, cu arbuști spinoși etc., desiș greu de străbătut; pădure mică foarte deasă, cu mulți lăstari tineri și arbuști; sihlă.
  2. cărare prin pădurile de munte.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.