gradină

română

Etimologie

Din italiană gradina.

Pronunție

  • AFI: /gra'di.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
gradină
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ gradină gradine
Articulat gradina gradinele
Genitiv-Dativ gradinei gradinelor
Vocativ gradină gradinelor
  1. daltă specială din oțel care servește la cioplirea unor roci în vederea obținerii de elemente de construcție decorative.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.