goliciune

română

Etimologie

Din gol + sufixul -iciune.

Pronunție

  • AFI: /go.li'ʧju.ne/


Substantiv


Declinarea substantivului
goliciune
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ goliciune goliciuni
Articulat goliciunea goliciunile
Genitiv-Dativ goliciunii goliciunilor
Vocativ goliciune goliciunilor
  1. starea omului gol; (p.ext.) părțile goale ale trupului.
  2. starea omului zdrențăros, sărac.
  3. starea unui loc gol, lipsit de vegetație, sărac, pustiu.
  4. (fig.) aspectul real (și neplăcut, crud) al unui lucru, al unei soluții etc.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.