ghinion
română
Etimologie
Din franceză guignon.
Pronunție
- AFI: /gi.ni'on/
Substantiv
| Declinarea substantivului ghinion | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ghinion | ghinioane |
| Articulat | ghinionul | ghinioanele |
| Genitiv-Dativ | ghinionului | ghinioanelor |
| Vocativ | ghinionule | ghinioanelor |
- întâmplare sau concurs de împrejurări nefavorabile; lipsă de noroc.
- A avut ghinion.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Traduceri
nenoroc, neșansă
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.