gen neutru

română

Etimologie

Din gen + neutru.

Pronunție

  • AFI: /ʤen neˈu.tru/


Cuvânt compus

gen neutru

  1. (gram.) (și substantivat, n.) formă a unor părți de vorbire (substantivul, adjectivul etc.) atribuită numelor de lucruri.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.