garofiță
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ga.ro'fi.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului garofiță | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | garofiță | garofițe |
| Articulat | garofița | garofițele |
| Genitiv-Dativ | garofiței | garofițelor |
| Vocativ | garofiță | garofițelor |
- diminutiv al lui garoafă.
- (bot.) (Dianthus carthusianorum) plantă erbacee cu frunze lanceolate și flori purpurii; garoafă-de-câmp.
- (bot.) (Dianthus chinensis) plantă erbacee ornamentală cu tulpina ramificată, cu flori mari, roșii, albe sau pestrițe.
Sinonime
- 1: (bot.) garoafă-de-câmp, garoafă sălbatică, (reg.) cuișoare (pl.), (Transilv.) scânteie
Cuvinte compuse
- garofiță-de-grădină
- garofiță-de-munte
- garofița Pietrei Craiului
Cuvinte apropiate
Traduceri
plantă; floare (Dianthus carthusianorum)
|
|
plantă; floare (Dianthus chinensis)
|
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.