funda

Vezi și : fundă

română

Variante

fonda

Etimologie

Din franceză fonder < latină fundare.

Pronunție

AFI: /funˈda/

Verb

Conjugarea verbului funda
Infinitiv	a funda
Indicativ prezent pers. 1 sg.	fundez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să fundeze
Participiu	fundat
Conjugare	I

(v.tranz.) a pune bază; a întemeia, a înființa, a institui, a crea.
a întemeia afirmații, idei, teorii etc. pe argumente, pe probe.

Sinonime

înființa

Antonime

lichida

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

fond
fundă

Traduceri

a institui; a înființa

catalană: fundar (català)
cehă: založit (čeština)
daneză: oprette (dansk)
engleză: found (English)
esperanto: fondi (Esperanto)
finlandeză: perustaa (suomi)
franceză: fonder (français)
germană: gründen (Deutsch), fundieren (Deutsch)
italiană: fondere (italiano)

latină: fundare (Latina)
maghiară: alapít (magyar)
neerlandeză: stichten (Nederlands)
papamiento: funda (Papiamentu)
poloneză: założyć (polski)
portugheză: fundar (português)
spaniolă: fundar (español)
suedeză: grunda (svenska)
turcă: kurmak (Türkçe)

Etimologie

Din fundă.

Pronunție

AFI: /ˈfun.da/

Substantiv

forma de singular articulat pentru fundă.

Referințe

DEX online

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.