fonic
română
Etimologie
Din franceză phonique.
Pronunție
- AFI: /'fo.nik/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului fonic | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | fonic | fonici |
| Feminin | fonică | fonice |
| Neutru | fonic | fonice |
- construit din sunete; privitor la sunete.
- (despre consoane) care se pronunță cu vibrarea coardelor vocale; sonor.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.