vibrare

română

Etimologie

Din verbul a vibra.

Pronunție

  • AFI: /vi'bra.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
vibrare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vibrare vibrări
Articulat vibrarea vibrările
Genitiv-Dativ vibrării vibrărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a vibra și rezultatul ei.

Cuvinte derivate


Traduceri




italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină vibrare < vibrō.

Pronunție

  • AFI: /vi'brare/


Verb

  1. a vibra

Sinonime

  • scagliare

Cuvinte derivate

  • vibrazione




latină

(Latina)

Etimologie

Derivat regresiv din vibrō.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

  1. forma de infinitiv prezent pentru vibrō.
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.