floare-de-colț

română

Etimologie

Din floare + de + colț.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Cuvânt compus

floare-de-colț

  1. (bot.) (Leontopodium alpinum) mică plantă erbacee, cu frunzele albicioase, pufoase și ascuțite, dispuse în jurul inflorescenței, care crește pe crestele stâncoase ale munților; albumeală, albumiță, edelvais.

Sinonime


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.