fetiță

română

Etimologie

Din fată + sufixul -iță.

Pronunție

  • AFI: /fe'ti.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
fetiță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fetiță fetițe
Articulat fetița fetițele
Genitiv-Dativ fetiței fetițelor
Vocativ fetiță fetițelor
  1. diminutiv al lui fată; fată mică, fată tânără; fetișoară, fetică.
  2. fiică tânără (în raport cu părinții ei).


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.