făta

Vezi și : fata, fată, față, făța, fâță

română

Etimologie

Din latină fĕtare; confer sardă fedare, siciliană fitari, Abruzzo fetá, marchandă fetâ, piemonteză fe (în siciliană și Abruzzo cu sensul special de „a face ouă”), spaniolă jedar.

Pronunție

AFI: /fə'ta/

Verb

Conjugarea verbului făta
Infinitiv	a făta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(pers. 3) fată
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să fete
Participiu	fătat
Conjugare	I

(v.tranz.) (despre animale mamifere) a naște, a face pui.
Vaca a fătat un vițel.

Sinonime

face, naște, (prin Transilv.) pui

Cuvinte derivate

fătare
fătat
fătăciunat
fătăciune
fătătoare

Expresii

(iron.) La anul, când o făta bostanul = niciodată

Traduceri

a face să apară pe lume

engleză: give birth (English), foal (English) (despre cai), litter (English), yean (English) (despre oi sau capre), calve (English) (despre vaci), whelp (English), farrow (English) (despre porci), pup (English) (despre câini)

suedeză: föda (svenska)

Referințe

DEX online

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.