esprit

Vezi și : Esprit
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră!
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme:
Dezvoltare în alte limbi

franceză

(français)

Etimologie

Din franceză medie esperit, care provine din franceză veche < latin spīritus („aer; suflet, spirit”).

Înrudit cu catalană esperit, italiană spirito, spirto, occitană esperit, portugheză espírito, română spirit, spiriduș și spaniolă espíritu.

Pronunție

  • AFI: /ɛs.pʁi/
  •  Audiofișier


Substantiv

esprit m., esprits pl.

  1. (rel., mitol.) suflet, spirit
  2. (fil.) minte
  3. (p.ext.) rațiune
  4. (p.ext.) memorie
  5. (spec.) alcool
  6. (p.meton.) ființă umană

Sinonime

  • 1: âme, conscience, entendement, moi, pensée, revenant, spectre
  • 3: raison
  • 4: mémoire
  • 5: slcool, spiritueux

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

  • spirituel
  • spiritueux

Hiponime

Locuțiuni

Expresii

  • il a plus d'esprit qu'il n'est gros
  • les beaux esprits se rencontrent
  • les grands esprits se rencontrent
  • un esprit sain dans un corps sain


Interjecție

esprit

  1. (în Quebec) (pop.) formă atenuată pentru sacres sau jurons.

Sinonime

  • (fam.) calvâsse, maudit, sainte

Cuvinte derivate

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.