epitrop

română

Etimologie

Din neogreacă επιτροποσ (epítropos).

Pronunție

  • AFI: /e.pi'trop/


Substantiv


Declinarea substantivului
epitrop
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ epitrop epitropi
Articulat epitropul epitropii
Genitiv-Dativ epitropului epitropilor
Vocativ epitropule epitropilor
  1. tutore.
  2. (reg.) administrator al unui bun, în special al averii unei biserici; efor.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.