elogia

română

Etimologie

Din franceză élogier.

Pronunție

  • AFI: /e.lo.ʤi'a/


Verb


Conjugarea verbului
elogia
Infinitiv a elogia
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 elogiez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să elogieze
Participiu elogiat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a aduce elogii, a lăuda (în cuvinte entuziaste), a preamări.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.